Posibilitati de destindere si agrement in statiunea Baile Govora:

vineri, 27 ianuarie 2012

- vizite la Colectia de arheologie si arta "Gheorghe Petre" (arheologie, arta feudala, numismatica)
- vizite la Manastire Govora, (sec. XIV) unde în 1640 s-a tiparit "Pravila de la Govora", prima carte de legi în limba româna
- drumetii spre manastirile din imprejurimi, Manastirea Surpatele, Manastirea “Dintr-un Lemn”
- plimbari revigorante pe aleile Parcului Balnear si in locurile de promenada iluminate si amenajate, lectii de tenis la Club Aditen, bai in strandul localitatii
- vizite in municipiul Râmnicu Vâlcea (Muzeul de Arta; casa memoriala Anton Pann, Schitu Cetatuia (pictat de Gh. Tattarescu in 1853)
- organizare de vizite la muzeele importante din zona: Complexul muzeal Maldaresti (monumente de arhitectura civila cu aspect de fortareata), Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni (cula, biserica, constructii gospodaresti, port popular vâlcean)
- participarea la Festivalul folcloric "Florile Govorei" - anual în luna iulie la Baile Govora, precum si la "Sarbatoarea capsunului" - anual în luna mai

Rezervatii Naturale Valcea

Cheile Bistritei cele mai inguste chei din Romania, cu o lungime totala de 1,5 km, deosebit de spectaculoase, reprezinta un colt de natura care merita a fi vizitat in special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei, dar si pentru frumusetea reliefului si bogatia florei si faunei.
Cheile Oltetului cu o ungime totala de 2 km, ofera un peisaj suberb: peretii gauriti de zeci de "grote" insotit de sunetul cristalin al raului Oltet, habitatul al catorva sute de pastravi.
Zona Cheilor Oltetului prezinta deosebit interes si din punct de vedere floristic si peisasgistic.

Rezervatia naturala Piramidele de pamant de la Slatioara

In comuna Slatioara din judetul Valcea se gaseste un obiectiv turistic foarte putin cunoscut: piramidele de pamant de la Slatioara cu o suprafata de 10,5 ha, considerate rezervatie naturala. Acestea se afla pe "Magura Slatioarei", in satul Gorunesti si pe teritoriul comunei Stroiesti, fiind declarate rezervatie naturala.
Cele doua dealuri respectiv Magura (malul stang al Cernei) si Maguricea (malul drept al Cernei) Slatioarei reprezinta o structura geologica de tip anticlinal constituita preponderent din conglomerate - roci sedimentare formate din fragmente de roci venite din muntii din apropiere (carate de un rau, precum Cerna) care s-au cimentat in timp geologic.
Rocile care constituie cele doua dealuri au fost depuse intr-un fel de bazin lacustru (adica intr-un lac) formand o delta (precum Delta Dunarii, insa ceva mai mica).
Rapile (piramidele) de la Slatioara apar pe ambele dealuri si sunt formate datorita alunecarilor de roci pe panta (conglomeratele nu sunt foarte bine cimentate uneori) produse de precipitatii fiind formate in cateva sute sau mii de ani.
Acest tip de relief, format prin siroire, este destul de frecvent gasit in dealurile Olteniei (Valea Stancioiului din zona Goranu- Rm Valcea).
Piramidele sunt adevarate sculpturi ale eroziunii diferentiale produse de catre apa de precipitatie. Din nefericire acest obiectiv turistic nu poate fi vizitat cu usurinta datorita reliefului accidentat si vegetatiei abundente, dar se poate observa foarte bine si de la distanta.

 

Pesteri Valcea

Pestera Sfantul Grigorie Decapolitul sau Pestera Liliecilor adaposteste doua vechi bisericute: Biserica Sfintii Arhangheli si Biserica Ovidenia. Pestera Liliecilor, are o lungime de 250 metri, este electrificata in intregime, punctul de plecare este de la manastirea Bistrita, judetul Valcea. Pestera este destul de mica si poate fi vizitata in timpul zilei pentru ca beneficiaza de iluminare naturala de la o deschizatura in peretele de stanca, ce ofera o priveliste interesanta a Cheilor Bistritei. Numele de Pestera Liliecilor vine de la colonia de lilieci care traieste in galerii si care este protejata de lege. Numele de Grigorie Decapolitul vine de la faptul ca, in vremuri de restriste, calugarii ascundeau aici moastele sfinte.
Pestera Polovragi situata la 16 km de Horezu cu o lungime de 900 m, este una dintre cele mai mari si mai frumoase din Europa, fiind cunoscuta inca de pe vremea poporului dac. O veche legenda spune ca aici traieste Zamolxe, zeul dacilor, si ca picaturile ce se preling din turturii de piatra sunt lacrimile varsate de zeu dupa cucerirea Daciei de catre romani. Pestera electrificata din anul 1984, este deschisa tot timpul anului fiind deservita de ghizi.
Pestera Muierilor situata la 19 km de Horezu, in Baia de Fier, este cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania. Salile acestei rezervatii speologice au nume sugestive: "Sala liliecilor" (adaposteste numeroase colonii de lilieci), "Galeria ursilor" (unde s-au gasit oseminte ale ursului de caverna) sau Sala Minunilor. Este denumita "Pesterea Muierilor" deoarece a servit drept adapost femeilor si copiilor in epoca migratiei popoarelor. Pestra electrificata, este deschisa tot timpul anului fiind deservita de ghizi.
Pestera Ursilor se afla in amonte de cheile Bistritei aproape de manastirea Bistrita, la 500-600 de m de intrarea in chei, pe partea stanga la urcare, cu o lungime vizitabila de 600-700 de m, impresionanta prin inaltimea tavanului si fisurile prin care se strecoara galeria. Nu este electrificata si nici explorata in totalitate.

 

Muzee Valcea

Complexul Muzeal Maldaresti situat in localitatea Maldaresti (3 km), reuneste Culele Greceanu, Duca, precum si casa memoriala Ioan Gh. Duca, considerate monumente deosebite ale arhitecturii romanesti, in care se impletesc armonios caracterul de fortificatie al constructiei cu elemente taranesti.
Muzeul Trovantilor, situat la 8 km de localitatea Horezu, este constituit din formatiuni, construite predominant din siliciu pietrificat raspandite prin vai si dealuri, care se repeta de la dimensiuni de cativa milimetri pana la formatiuni care ating 6-10 metri.
Parcul National Buila-Vanturarita cu o suprafata totala de 4500 ha, situat intre raurile Bistrita si Olanesti, a fost supranumit datorita frumusetilor si asemanarilor sale "Piatra Craiului din Oltenia".

Frasinei

luni, 23 ianuarie 2012

MANASTIREA FRASINEI-VALCEA
Viata monahala de aici se calauzeste dupa cea de la Sfantul Munte ATHOS
Cele mai puternice exorcizari din Romania au loc la MANASTIREA FRASINEI-VALCEA. In aceasta Sfanta Manastire, femeile nu au acces. Cele care s-au incumetat sa patrunda aici in straie barbatesti au disparut tragic.
Femeile se roaga la "Bisericuta de Jos". Aici se petrec cele mai mari minuni.
O zona fantastica prin frumusetea si bogatia de obiective turistice este zona Valcii. Ea si-a pastrat peisagistica si parfumul rustic.
Situata la doar 17 km. de Rm.Valcea, MANASTIREA FRASINEI e asaltata de oameni din toate colturile lumii. Credinciosii vin aici sa se vindece sufleteste si trupeste. Vin singuri sau adusi de rude sau prieteni. Aici, credinciosii, vizitatorii se simt mai aproape de Dumnezeu. Aici, parca si lumina se randuieste mistic, la ceasurile inserarii, redesenand in jur, pe chipul arborilor, parca vrajiti, icoane de liniste si reculegere. Poate sa para exagerat ce spun, dar, in Valcea nu poti fi ateu. Asta si explica inclinatia religioasa a mortilor, manastirile ctitorite una dupa alta. Forta saraciei si a credintei e de necuprins. In smerenia locului, avandu-l numai pe Dumnezeu alaturi, nu poti fi decat puternic. ORICE RUGACIUNE FACUTA CU CREDINTA LA FRASINEI SE INDEPLINESTE, cu o singura conditie: sa respecti invataturile lui Dumnezeu, sa fii mai bun, mai darnic, mai bland. Pentru ca toate sunt ingaduite pe pamant, dar nu toate sunt de folos. Orice vindecare incepe cu sufletul. Primul pas spre liniste este spovedania. Doar asa ne putem impaca cu Bunul Dumnezeu. Si, pentru a deveni un adevarat crestin, trebuie sa implinim cel putin doua lucruri: sa nu facem rau si sa nu ne ranim unii pe altii.
SCURT ISTORIC AL MANASTIRII FRASINEI
Biserica Manastirii Frasinei, zisa Sfanta BISERICA MARE, cu hramul "ADORMIREA MAICII DOMNULUI", cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfantului CALINIC, episcopul Ramnicului, care a zidit-o intre anii 1860-1863, cand o si sfinteste.
Pictura, facuta in ulei de pictorul ardelean Misu Pop, in stilul lui Tattarescu, a fost spalata in anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Este monument istoric.
Biserica schitului vechi, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul", a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid, in anii 1726-1763 de Carstea Iovipali si Damian Iovipali, fiul lui Carstea, avand binecuvantarea episcopului din Ramnic, Filaret. In jurul acestui schit au existat chilii care nu s-au pastrat. In timpul Razboiului ruso-turc, din anul 1787, schitul este pustiit si ramane parasit pana in 1848, cand il reface calugarul cernican Acachie cu invoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori. El inchide pridvorul bisericii cu caramida, transformandu-l in pronaos, il zugraveste si reface incaperile chiliilor.
Biserica veche pastreaza pictura din anul 1763, executata de Teodor Zugravul, cat si din tinda, din anul 1848.
Paraclisul cu hramul "SFINTII TREI IERARHI", cladirile de locuit, dinspre miazazi si rasarit, au fost facute de episcopul GHERASIM SAFIRIM al ROMANULUI (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Ramnicului. Noul Severin,  care completeaza si aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice, pe partea de zid, care ramane necompletata, de Sfantul CALINIC in anul 1888.
Viata monahala de aici se calauzeste dupa cea de la Sfantul Munte ATHOS.
Se spune ca aici, la Manastirea FRASINEI, sunt adusi calugari si preoti din toata Romania, care au pacatuit, pentru a-si indeplini canoanele. Intrebati de noi, daca aici exista o inchisoare a calugarilor, monahii au ocolit raspunsul.
MANASTIREA FRASINEI - LOCUL IN CARE FEMEILE NU AU ACCES
CA O BINECUVANTARE DATA DE DUMNEZEU,
MAI JOS CU 2 KM. DE MANASTIRE S-A CONSTRUIT
O BISERICUTA la care vin femei din toate colturile lumii.
AICI SE FAC CELE MAI PUTERNICE EXORCIZARI
Bisericuta se afla peste deal de statiunea BAILE OLANESTI.
Viata monahala de la MANASTIREA FRASINEI este calauzita dupa cea a MUNTELUI ATHOS.
Aici, calugarii se gospodaresc singuri si se roaga neincetat, inclusiv noaptea.Credinciosii care s-au rugat aici, au simtit puterea lui DUMNEZEU.
Femeile stiu ca in bisericuta facuta special pentru ele, rugaciunile facute din inima, au aceeasi putere cu cele facute in Manastirea "BARBATILOR".
Aflata peste deal de renumita statiune BAILE OLANESTI, e suficient, ca drumul spre bisericuta facatoare de minuni sa fie acoperit de o rafala de ploaie, pentru a fi lutos.Atunci, drumul se transforma intr-o morcila alunecoasa. La vreme de iarna, prin locurile acestea nu se poate umbla aproape deloc. Turistii aflati in statiunea Baile Olanesti, pentru a evita drumul lung si greu, trec direct prin padure, peste deal. Ca rasplata adusa crestinilor care se incumeta totusi sa se ia la tranta cu drumul, ajung la Frasinei, ajung intr-un spatiu de rai. Un rai de soare, inconjurat de un ocol de paduri cu umbra deasa si miresme dulci-amarui. In mijlocul acestui paradis, Dumnezeu face minuni.
NECREDINCIOSII ISI PRIMESC RASPLATA
Un blestem al unui staret al Manastirii FRASINEI interzice femeilor sa patrunda "SUS". Sunt multe povestiri adevarate, depanate de localnici. Femei care nu au crezut in blestem si au trecut de pragul manastirii, au sfarsit tragic. Una din ele istoriseste povestea unei tinere frumoase si foarte bogate ,care pe la inceputul anului 1918 a intrat in manastire in straie barbatesti. La intoarcerea spre casa, calul alb, pe care venise la manastire s-a speriat de un animal, pe drumul serpuitor si tanara a fost aruncata intr-o prapastie frangandu-si gatul.
O alta povestire este  unei profesoare universitare care, venind cu sotul si copiii in masina lor, dupa ce a calcat cuvantul lui Dumnezeu, prin necredinta in blestem, a decedat. La intoarcerea spre Rm.Valcea, masina s-a rasturnat intr-o curba. Sotul si baietii au scapat cu mici zgarieturi, masina n-a fost grav avariata, dar profesoara (care spunea tuturor ca nu exista minuni, atee convinsa), a decedat pe loc, venind cu tampla dreapta in geamul masinii.
Si o ultima povestioara: Cu nici 3 ani in urma, o intamplare care a ocupat cateva zile prima pagina a ziarelor valcene, istoriseste cum asistenta unui renumit medic valcean, care nu credea in nimeni si nimic, nici chiar in Dumnezeu, nesocotind blestemul Manastirii Frasinei, a plecat cu cei doi nepoti de la Bucuresti sa viziteze manastirile valcene. Au mers si la Frasinei. N-a poposit la bisericuta de jos, si, imbracata in straie barbatesti, infundandu-si o palarie adanca pe cap, a intrat in manastire. La nici trei luni de la acest eveniment, a murit rapusa de un cancer galopant, in chinuri groaznice. Cei doi nepoti, unul de 34 de ani, celalalt de 41 de ani, nepotii unui renumit medic balneolog, care profesa la Olanesti, au avut aceeasi soarta cu femeia. Primul a murit in acelasi an cu femeia, in 1992, suferind un infarct la volanul masinii cu care urcase la Frasinei, impreuna cu matusa, cel de-al doilea, a murit anul trecut, intr-un tragic accident de masina.
LA BISERICUTA DE JOS A MANASTIRII FRASINEI, amenii se vindeca,
AICI AU LOC CELE MAI PUTERNICE EXORCIZARI
Am patruns in bisericuta intr-o vineri, cand aici, se fac slujbele SFANTULUI VASILE.
E ceasul maslului, cea mai puternica dintre slujbele zilei.Se citesc toate cele 12 Evanghelii.Intr-o liniste deplina, neclintita, oamenii asculta cuvintele rostite de preot, care strabat si afara, prin usile deschise ale bisericii.Asa e in fiecare zi: rugaciunea neintrerupta, ca in MUNTELE ATHOS, incepand cu utrenia de la 7 dimineata, apoi cu liturghia, maslul, parastasele pentru morti, slujba vecernicei si miezonoptica.
Sus, la Manastire, calugarii au ragaz cel mult 4 ore pe noapte.Toata lumea tine post strict, tot anul, fara carne.
Toti credinciosii care poposesc la Frasinei, sunt poftiti la masa, fie la manastire, fie jos la bisericuta.Bucatele sunt foarte bune si nu se termina niciodata.
In bisericuta, plina pana la refuz, glasul parintelui se aude puternic:"Spuneti dupa mine de trei ori": "Iertati si binecuvantati  parinte" si intrega suflare repeta fara ca cineva sa ridice privirea din pamant. "Ajuta-ne Doamne! Ajuta-ne Doamne!"
Trebuie sa stai cel putin trei zile aici, daca si problemele tale sunt deosebit de grave, sa participi la toate slujbele, ca sa pricepi ceva din locul asta. Emotia este mai mult decat puternica.Nimeni nu indrazneste, in timpul slujbei sa-l deranjeze pe cel de alaturi. Umar langa umar, respiratie langa respiratie.Lacrimi multe curg atunci cand toti credincoisii canta un imn triumfal:"Doamne, arma asupra diavolului,/ Crucea Ta ai dat-o noua/ Ca se ingrozeste si se cutremura/ Nesuferind a canta spre puterea ei …".Parintele citeste din Sfanta Evanghelie, cu voce puternica, o voce care razbate dincolo de zidurile bisericutei. Glasul sau traieste Cuvantul Evangheliei.
Un localnic care ne insotea, mi-a soptit la ureche: "Ei, asa-i ca pare de necrezut?Doar v-am spus ca nu puteti intelege locul acesta dintr-o data. Se petrec aici minuni tari, care nu pot fi gustate asa, pe nerasuflate. V-am spus episodul cu acel mare chirurg din Craiova, bolnav de cancer la stomac, caruia i s-a dat de trait o singura luna?
A venit aici, a imbratisat crucea asezata pe locul martirului, s-a rugat plangand, cu capul sprijinit pe catapeteasma, si dupa cateva zile petrecute la Frasinei, tumoarea a inceput sa se retraga. La fel si batranul profesor Statie, venit de la Viena. A scapat de o grava operatie, rugandu-se cu credinta aici, cateva zile si nopti, incontinuu. A donat si o suma de bani, din suflet. S-a spovedit, a tinut post si a regretat greselile facute".Credinciosul satean imi povestise si de femeia venita de la Targoviste, sa scape de diavoli. O adusesera copiii ei, pentru exorcizare:" nici patru barbati puternici nu puteau sa o tina de maini si de picioare, asa o putere se zvarcolea intr-insa" si care, dupa maslu, s-a linistit ca prin farmec.In timpul slujbei, vorbea cu diferite glasuri si implora preotului sa nu-i mai arate crucea ,ca o arde.
O femeie pe care am cunoscut-o inainte de a incepe slujba, Maria, care venise tocmai de la Iasi, mi-a povestit ca vine des la Frasinei, de 3-4 ori pe an, in ciuda distantei de casa, de cateva sute de km.Locuieste aici cateva zile, la bisericuta de jos, in camerele special amenajate pentru credinciosi. A a vut un baiat care se droga. Se despartise de sotie, vanduse apartamentul si in final ajunsese la Socola, la nebuni., dupa ce cheltuise toti banii. Se pare ca o draguta de-a lui ii facuse farmece la o tiganca, de necaz ca nu se casatorise cu ea. El era inginer constructor. Dupa ce venise prima oara la Frasinei, baiatul a scapat de camasa de forta. Intr-un an a iesit din spital. Dupa inca doi, s-a angajat la Institutul de Proiectari. Mai tarziu, s-a impacat cu sotia sa si acum, cresc copilul impreuna. Copiii, pentru ca dupa impacare, alaturi de baiatul pe care-l aveau, le-a daruit Bunul Dumnezeu si o fetita. La iesirea de la slujba, am stat de vorba cu un alt pelerin, care tot timpul a stat in genunchi. Era un prosper om de afaceri. Avea peste 50 de ani, dar parea foarte tanar si plin de viata. Era din Bucuresti. Din clipa in care sotia sa a fost rapusa de cancer, a fost sigur ca va muri si el, fiindca a iubit-o mai mult decat pe sine insusi. Dar n-a fost doar tristetea ce-i ardea maruntaiele, ca o necrutatoare molima, slabindu-l  din zi in zi, au fost si ispitiri, vraji puternice, farmece facute asupra familiei lui, "Daca nu veneam la Frasinei, acum nu mai eram in viata. Minunile de aici, facute de Dumnezeu, m-au salvat". Isi dezveleste pulpele picioarelor, aratandu-mi niste rani cumplite, inca nevindecate."Ma lovea cineva nevazut. Parca ma izbea cu un par, simteam cum vine spre mine, auzeam tropot de copita prin casa si nu ma lasa sa inchid un ochi. Nimeni nu ma credea, toti ma considerau nebun, pana intr-o zi cand, la capatul puterilor, am ajuns aici, la Frasinei. Vorbeste despre o slujba in care, fiecare cuvant al parintelui ii picura liniste in suflet. Apoi, despre o saptamana de rugaciune, urmata de o vindecare si o nesfarsita recunostinta pentru aceste tinuturi insufletite de rugaciune si binecuvantate de Dumnezeu. Si, ma rugat sa trnsmit prin intermediul revistei una dintre cele mai scurte rugaciuni, care rostite din suflet si cu credinta, din orice colt al lumii, de orice om, vindeca sufletul si trupul: "DOAMNE, IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU,MILUIESTE-MA SI MANTUIESTE-MA PE MINE PACATOSUL!"
IN SLUJBA DE INCHEIERE, PARINTELE DE LA FRASINEI( NE-A RUGAT SA NU-I DEZVALUIM NUMELE), UN UMIL SLUJITOR AL LUI DUMNEZEU,( cum ii place sa-si spuna), NE-A VORBIT DESPRE IUBIRE:             
"Dumnezeu este IUBIRE. De cate ori ne gandim la Dumnezeu, ar trebui sa ne gandim si la iubirea lui Dumnezeu fata de noi…Imparatia lui Dumnezeu este Imparatia Iubirii. Credinta noastra crestina pune in evidenta iubirea lui Dumnezeu fata de oameni si iubirea oamenilor fata de Dumnezeu".Mai departe, parintele aminteste spusele unui alt parinte, ARSENIE BOCA, potrivit caruia, iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos este mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu."Un cuvant din care intelegem ca Dumnezeu ne are in seama, ca Dumnezeu ne cauta, ca Dumnezeu vine catre noi, ca Dumnezeu ne cheama pentru ca El este Tatal nostru.".
Intr-adevar, acolo, in acele momente, am simtit cu totii ca Dumnezeu este Tatal nostru, al tuturor celor din bisericuta ce apartine Manastirii Frasinei. Cu vocea sa puternica, parintele ne-a mai vorbit de bunatatea fara de care iubirea nu ar putea exista. Am primit apoi invatatura despre cum trebuie sa ne obisnuim sa invatam sa-i iubim pe cei care ne fac rau, ca pe cei mai apropiati dintre fratii nostri si atunci vom fi cu adevarat purtatori de iubire, bunatate, intelegere, iertare… vom ajunge, cu siguranta, purtatori de Dumnezeu.
Asistasem cu totii la ce dovada de iubire. Iubirea lui Dumnezeu fata de o mana de oameni, carem tintuiti in neputintele si deznadejdile lor, au inteles ca singurul lor ajutor pe pamant si singura lor speranta de mantuire e "Tatal  celor vazute si nevazute, Tatal nostru din cer".
Am plecat de la bosericuta Manastirii Frasinei mai bogata, mai linistita, mai plina de speranta. Am lasat in urma poarta bisericutei in care, in cele patru vineri de peste luna se celebreaza Taina Sfantului Maslei, unde oamenii se simt mai uniti, chiar daca sunt nevoiti sa mearga mult mai departe de casa lor.

Turism la Baile Olanesti



BISERICA FOSTULUI SCHIT COMANCA

cu hramul ”Toti Sfintii”
Ascunsa odinioara in desisul codrilor de sub muchia de est  a satului Pitris din fostul plai al Coziei , a fost ctitorita la 1736 din indemnul si cu cheltuiala vrednicului Preda Bujoreanul si a lui Teodosie ieromonarhul- popa Teodor din Olanesti, ajutand si Climent Episcopul Ramnicului la inzestrarea schitului cu multe carti de slujba si odoare sfinte: un Antimis, un Triod, un Minei, un Molifrec, o Liturghie, o Psaltire, un Catavasier.
Se crede ca biserica a fost zidita de mesteri, cu materiale adunate din vaile din jur. Erau poate ucenici ai mesterilor care zidisera la 1702 clopotnita din Pausesti Maglasi, dupa aceeasi tehnica- bolovani rostuiti si randuri aparente din caramizi subtiri.
Biserica “Toti Sfintii” Fostul Schit Comanca

BISERICA COMANCA
Vechiul Schit Comanca – Pietris

Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica , a fostului schit Comanca, ascunsa odinioara in desisul codrilor de sub muchia de rasarit a satului Pietris, aproape de izvoarele minerale ale Bailor Olanesti, a fost ctitorita in anul 1736 din indemnul si cu cheltuiala vrednicului Preda Bujoreanu si preotul Teodor din Olanesti, care mai apoi s-au calugarit sub numele de Pahomie ieromonahul, in timpul episcopului Climent al Ramnicului (1735-1749), care a inzestrat-o cu carti de slujba si odoare sfinte.
Biserica a  fost construita din bolovani de rau si caramida inecate in mortar de var, in forma de corabie, fara turla, cu absida altarului pentagonala cu bolti tesute din caramizi subtiri pe consoli, tampla de zid si prestol din lespede asezata pe picior cilindric, invelitoare cu sindrila in ape repezi si strasina deschisa ce umbreste cornisa zimtata. A fost zugravita de Partenie, Luca si diaconul Gherasim ot Olanesti.
Cu ani in urma, se vedeau in jurul bisericii, urmele fsotului Schit Comanca, metocul si casa de invatatura – scoala, frecventata de gramatici incepatori de cantare,scriere si citire de prin satele vecine pana in perioada interbelica. La apus se aflau tarina “ca patru zile de aratura”, iazul, roata, zagazul si vadul morii.
In timpul arhipastoririi Prea Sfintitului Episcop GHERASIM al Ramnicului, intre anii 1997-2007, prin stradania P.C. Preot paroh si cu ajutorul enoriasilor si al celor veniti la odihna si tratament in Statiunea Baile Olanesti: s-a restaurat in intregime   biserica (pictura, pardoseli, acoperis, curent electric, s-a construit o noua clopotnita cu anexe utilitare, s-a imprejmuit curtea bisericii, s-au amenajat cai de acces, ziduri de sprijin, rigole, praznicar, fantana etc.).
S-a resfintit de catre P.S. EPISCOP GHERASIM impreuna cu un sobor de preoti in anul 2008, luna iunie, ziua 22, in Duminica Tuturor Sfintilor, hramul acestei Sfinte Biserici.

BISERICA LUI HOREA DIN ALBAC



, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" si "Sfantul Pantelimon"

Biserica a fost cladita , din evlavia crestina si prin contributia taranilor romani din satul Albac - muntii Apuseni , in anul 1746 , Horea, conducatorul revolutiei din Transilvania (octombrie-noiembrie 1784) , era de loc din Arada , un catun al Albacului si in aceasta biserica va fi buchisit Horea primele slove si le va fi deslusit intelesul din paginile vechilor ceaslove scrise cu litere chirilice , aici s-a rugat el impreuna cu ortacii sai, in ceasurile grele ale vietii.
In toamna anului 1907, ministerul de interne I.C. Bratianu, in cursul primei calatori facuta in Muntii Apuseni , cumpara biserica (satenii urmand sa construiasca o biserica din piatra). Biserica este demontata si transportata in mosia parinteasca a Bratienilor din Florica, (transportul realizandu-se cu peripetii) urmand a fi recladita ca simbol al tarii reintregite. In anul 1908 , poposind la Florica si adanc impresionat de bisericuta motilor , Octavian Goga (1881- 1938) "poetul patimirii noastre", va scrie o tulburatoare poezie din care cei care au simtit si simt si traiesc romaneste desprind un mesaj de suflet !
"Bisericuta din Albac,
             Tu esti al vremurilor semn,
             Tot binele nsotru plans sarac
             E-nchis in trupul tau de lemn..."


Biserica lui Horea arata maiestria mesterilor moti in constructii poligonale, acestia valorificand din plin elementele traditionale ale artei populare din lemn: rozete,brauri impletite, coltisori- "impletiturile" migalos sculptate cu dalta, constituind motivul dominant.
In anul 1954 Patriarhul Justinian (1948-1977) a cercetat bisericuta aflata in localitatea Florica si gasind-o fara intrebuintare , darapanata , a hotarat mutarea ei la Baile Olanesti – unde a fost refacuta in forma initiala si din aceleasi materiale , impodobita cu picture noua si inzestrata cu sfinte odoare pe cheltuiala Patriarhiei Romane. Sfintirea bisericii a avut loc duminica 12 octombrie 1958, cand se implineau 10 ani de la reintregirea Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania lui Horea.



Candelabrele donate de Patriarhul Justinian sunt remarcabile din punct de vedere cultic. Sfetnicele imparatesti, cu o frumoasa sculptura in lemn, dateaza de la 1740. Sculpturile reprezinta Frunze pe lemnul verde. Icoanele sunt de factura populara, recenta. Se remarca o icoana veche ruseasca si alte 4 icoane imparatesti pictate de un anonim din sec. al XIX-lea



BISERICA NOUA DIN BAILE OLANEST

Statiunea balneo-climaterica Baile Olanesti nu a avut un locas de cult pentru credinciosii veniti aici la tratament si odihna .



Incercari de ridicare a unei biserici dateza din sec. XIX-lea, fiind facute de Alexandru Rujinski, ginerele vechilor boieri Olanesti- decesul acestuia impuedicand realizarea. A doua tentativa dateaza din anii ’40 ai secolului XX , cand locuitorii, indemnati si de maresalul Ion Antonescu , au inceput construirea unei biserici pe terenul din spatele fostei Vilei 21, ce urma sa aiba hramul “Bisrica Neamului”. Lovitura de stat de la 23 august 1944 a impiedicat si materializarea acestui proiect.



Noua biserica are hramurile “Izvorul tamaduirii” si “Adormirea Maicii Domnului”. Constructia ei  -sub supravegherea preotului Grosenoiu Emilian, paroh al Parohiei Baile Olanesti, Biserica lui Horea si Biserica “Comanca” – a inceput in 1993 si se termina in 2003. Pictori: Nichita Ion si Ipate Sorin. Iconar: Ghita Marin din Baile Olanesti